Social media ca necesitate – Totul devine puțin diferit atunci când este spus cu voce tare!
„Oprește, Doamne, clipa cu care măsori eternitatea” (Lucian Blaga)
De când s-a născut veșnicia la sat în vremea lui Lucian Blaga, întreaga viața a românului s-a modernizat. Chiar dacă cultura integratoare în care ne încadrăm (sau încercarea de cultură sau interculturalism european) produce semne de îngrijorare în privința spiritului național, nu te poți opune modernizării. Nu poți ridica un zid al Berlinului împotriva tehnologizării.
Cultura noastră tradițională ne învață că românul este calm, este liniștit, este frate cu codrul, este prietenul naturii, este și iar este. Modernizarea culturală și tehnologică ne permite să căutăm pe google „românul este”, iar motorul de căutare să ne întoarcă următoarele rezultate: „istoria unui eșec”, „prost”. Căutând „românii sunt”, prima sugestie primită de google acum este „educați”. Față de acum câteva luni, când primeam ca rezultat proști și țigani, sesizăm o îmbunătățire.
Mediul online se poate schimba ușor, în funcție de acțiunile întreprinse de noi. Iar brandingul și rebrandingul de țară nu sunt tocmai idei născute din comandamente politice. Acțiunile întreprinse de români în online după ce au aflat ce crede google despre noi au schimbat clasamentul.
Dacă întrebi un adult de peste 50 de ani despre social media, primește unul din două răspunsuri: „ce îți trebuie ție, mamă, prostii din astea, nu vrei să te faci medic, avocat?” sau „pe facebook mi-am regăsit colegii de liceu și pot să vorbesc cu rudele din italia sau să văd pe unde mai umblă fiică-mea”.
Și totuși nu toți românii privesc social media doar ca pe o sursă de stres sau un mijloc de spionaj. Din ce în ce mai mulți oameni acceptă tehnologizarea și evoluția mișcărilor informatice și sociale. Din ce în ce mai multe state sunt conectate la internet, iar acest lucru este vizibil în mișcările sociale.
Cu o ușoară exagerare, se poate afirma că revoluțiile lui 89 au venit din imaginile de abudență și de modul de viață american ilustrat în filme și seriale precum Dalas. Imaginea despre o astfel de lume a născut frustrări și tensiuni. Fără cercetare și argumentare științifică, cred că mișcările sociale și politice din lumea arabă cunoscute sub numele de Primăvara arabă s-au născut din schimbul informațional facil, din conectarea cu oameni din diverse colțuri ale lumii, cu reprezentanți ai democrațiilor pe care poți să îi vezi, să îi auzi, să discuți și să primești informații la cald din surse directe.
Social media, facebook, twitter, LinkedIn, google+, youtube, flickr, pinterest, toate aceste medii sociale facilizează accesul la informații și în același timp contibuie la crearea unei imagini, a unei percepții asupra realității.
Sunt un tânăr consumator de social media și îi înțeleg rolul pe care îl joacă în viața mea personală și profesională. Noi operăm cu percepții, nu cu realități, așă că percepții noastre se formează multistratificat și multilateral. Fiecare informație nouă, fie fotografie, post, comment, tweet, fiecare opinie și sentiment transmis au un impact asupra noastră.
La fel se întâmplă cu ceea ce fac eu asupra celorlalți. Fiecare părere pe care o emit în spațiul virtual devine percepția a realității pentru cineva, mai pe scurt devine realitate. Se spune foarte frumos „Dacă un copac cade în pădure și nimeni nu îl aude, a căzut sau nu?”. Dacă se întâmplă ceva și nu a apărut în mediul virtual, s-a întâmplat sau nu?
Social media facilitează accesul la informație chiar și pentru profesioniști. Luând exemplul diplomatic ca profesie, soțiile de emiri și de regi arabi au cont pe rețele de socializare. Cancelarii și președinții au cont de facebook. Informațiile sunt comentate. Opinia publică se măsoară în media socială virtuală. Accesul direct la ținta finală a mesajului nostru este mai simplă.
Dacă în anii 50 se punea problema insuficienței informațiilor, avem acum problema abundenței informațiilor. News feed-ul este plin de statusuri și fotografii irelevante pentru chestiunea noastră arzătoare care ne determină să pierdem din vedere esențialul. Este ca și cum ai căuta carul în acul cu fân.
Iar acum vine de fapt modul în care tânărul consumator percepe rolul mediei sociale virtuale: social media este spațiul în care tu devii TU printre toți ceilalți, ieșind în evidență. Social media este zona în care TREBUIE să te remarci, dar nu este suficient doar să fii cunoscut. Nu este suficient să intri în istorie, contează cum te consemnează istoria. Istoria conseamnă și războaie, asupriri, Holocaust, bombă atomică, la fel cum și mediile sociale consemnează erori, greșeli, personaje negative.
Social media este acum accesibilă oricui, deoarece se învață. Până la urmă, în social media este vorba despre tine, iar dacă tu te cunoști și știi ce poți, mai ai nevoie doar de cineva care să te învețe cum să ieși în evidență, cum să te poziționezi, ce mesaje să transmiți și când să le transmiți, în ce cercuri să te învârți.
Și pentru că modernizarea permite acces la educație tuturor (față de veșnicia satului lui Blaga când doar cei aleși urmau studii superioare), acum poți foarte ușor să primești toate informații de care ai nevoie pentru a deveni social media manager!
A aștepta să devii cineva fără să muncești pentru a te dezvolta în cineva anume e ca și cum ai bea otrava și te-ai ruga ca celălalt să moară. Păreri de la un tânăr consumator de social media către viitorii producătorii de conținut social media!
„Totul devine puțin diferit atunci când este spus cu voce tare.” (Herman Hesse)
Scris de Mădălina Roman.
