Câți dintre noi nu s-au supărat din cauza unei certe, a unei discuții aprinse cu șeful sau a unei note proaste?
Ați observat cum unii dintre noi trec foarte repede peste aceste situații în timp ce alții stau îmbufnați sau sunt afectați pentru o perioadă mai lungă de timp?
Richard Davidson, directorul Laboratorului pentru Neuroștiință Afectivă de la Universitatea din Wisconsin mi-a explicat de ce unii oameni sunt mai abili în a-și reveni decât alții și ce indică acest lucru despre creierul lor. Richie, așa cum îi spun eu de ani de zile, este un fost coleg de studii post-universitare de-al meu din urmă cu mulți ani și am scris deseori despre revoluționarele sale descoperiri în domeniul neuroștiinței. Discuția, de această dată, a avut loc pentru un CD audio, „Educă-ți creierul: cultivarea abilităților emoționale – (Training the Brain: Cultivating Emotional Skills).
Bineînțeles că este normal să fii supărat atunci când întâmpini greutățile vieții; așa suntem construiți. Dar unii dintre noi își pierd cumpătul la cea mai mică provocare sau rămân blocați pe o anumită situație pentru mult timp. Aceste diferențe, conform lui Davidson, sunt explicate prin funțiile creierului.
Pentru cei predispuși să-și piardă cumpătul foarte ușor sau cei care rămân supărați o perioadă semnificativă de timp, circuitul din zona creierului care se numește amigdala – alarma noastră pentru amenințare, pericol și frică – este activ. După spusele lui Davidson, când laboratorul său scanează creierele unor astfel de indivizi, rezultatele indică o reacție clară a mecanismelor ce eliberează cortizol, un hormon-cheie al stresului.
Așa cum am descris în „Inteligența socială” (Social Intelligence) cortizolul poate fi benefic la niveluri scăzute, fiind vital în a ne mobiliza în fiecare zi. Dar atunci când cortizolul atinge cote ridicate și se menține la acest nivel devenim suprasolicitați emoțional. Aceasta, mi-a spus Davidson, are un impact și asupra stării noastre de sănătate. David Spiegel, de la Universitatea de Medicină din Stanford, a descoperit că femeile cu cancer la sân în fază terminală, a căror niveluri de cortizol au rămas la cote foarte înalte, au fost răpuse de cancer mai devreme.
Indivizii care suferă de fobii nu au problema unei îndelungate stări de stres cauzate de un eveniment, însă prezintă o reacție extrem de rapidă a amigdalei la factori de frică. Cei ce suferă de arahnofobie, de exemplu, își revin la fel de repede ca cei ce nu au această problemă, dar stresul inițial cauzat de frică este atât de mare încât aceștia fac tot ce le stă în putință să nu mai experimenteze acea explozie de anxietate (astfel apărând fobia).
Apoi mai sunt acei oameni care reacționează emoțional foarte puternic, dar care pot sau nu să-și revină rapid sau pot sau nu să își piardă cumpătul foarte ușor. Davidson explică cum cei care au o reacție puternică, dar care își revin repede, pot fi considerați adaptabili din punct de vedere emoțional.
Intuiția îi spune lui Davidson, după cum chiar el precizează, că oamenii sunt atrași de semenii lor care au același stil emoțional sau că renunță la parteneri ale căror stiluri emoționale li se pare că nu s-ar potrivi cu ale lor. Pe de altă parte, poate că ar fi indicat ca cineva care suferă de accese de anxietate să își găsească un partener care ar putea să îi ajute să se calmeze.
Davidson adaugă că oricare ar fi stilul nostru emoțional, circuitele creierului care îl formează sunt, întâmplător, și cele mai maleabile, capabile să se schimbe odată cu noi experiențe.
În cadrul conversației noastre, Davidson dă și vestea bună: practica conștiinței de sine ne poate ajuta să ne îmbunătățim stilurile emoționale.
Articol scris de
Daniel Goleman