Cum arată o schema de finantare nerambursabila?
În vederea oferirii unui răspuns rezonabil acestei întrebări, va trebui, pentru început, să identificăm actorii principali care alcătuiesc o schema de finantare nerambursabila. Să începem din perspectiva iniţiatorului planului de afaceri. Într-o primă etapă, acesta are statutul şi denumirea de Solicitant. În această etapă el solicită efectiv finanţarea pentru planul de afaceri sau proiectul pe care l-a realizat. Unde anume solicită această finanţare? Evident că la un Finanţator, cel de-al doilea actor implicat în această schema. Finanţatorul poate fi orice instituţie sau organizaţie de stat, trans-statală ori privată, care are prevăzut un buget prin care îşi propune să sprijine asemena iniţiative.
[uiheader type=”danger”]Ce tip de relaţie se creează, într-o asemenea structură, între Solicitant şi Finanţator?[/uiheader]
[uilist type=”goal” size=”25″]
- În primul rând, Solicitantul va prezenta Finanţatorului un plan de afaceri/proiect. Acesta se inserează de obicei într-un document standard pus la dispoziţie de Finanţator, şi anume o cerere de finanţare.
- În cazul în care planul de afaceri/proiectul este convingător, argumentat şi structurat conform cerinţelor Finanţatorului, între acesta şi Solicitant se va încheia un acord/contract de finanţare.
- Începând cu această etapă vom observa o modificare terminologică: Solicitantul devine Beneficiar al finanţării. Din acest moment, Beneficiarul, primind o prefinanţare (un avans ce reprezintă de obicei un procent din valoarea totală a finanţării solicitate şi acceptate), va demara pe rând toate acţiunile prevăzute în planul de afaceri/proiectul în baza căruia a primit finanţarea.
- Având la dispoziţie prefinanţarea şi o contribuţie proprie, Beneficiarul va implementa acele activităţi necesare derulării respectivului plan. Pe măsură ce Beneficiarul va cheltui resurse şi va întocmi documente justificative, Finanţatorul va rambursa/deconta acele cheltuieli, păstrând evidenţa cheltuielilor care revin Beneficiarului separat de cheltuielile pe care le suportă Finanţatorul.[/uilist]
[uiheader type=”danger”]Ca atare, o schema de finantare nerambursabila poate fi rezumată după cum urmează:[/uiheader]
Solicitant [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] cerere de finanţare [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] Finanţator [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] contract de finanţare [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] Beneficiar [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] cheltuieli+dosare de rambursare [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] Finanţator [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] rambursare/decontare [uiglyph type=”arrow-right”][/uiglyph] Beneficiar.
Prin urmare, ceea ce vom reţine dintr-o asemenea structură va fi că toate cheltuielile necesare investiţiei noastre vor fi decontate după un plan foarte clar stabilit între noi şi Finanţator. Există, în acest sens, mai multe scheme de rambursare folosite având în vedere că o parte dintre finanţatori alocă diferit procentul de prefinanţare. Oricum ar arăta, însă, schema în care ne-am putea teoretic regăsi, vom parcurge traseul de la Solicitant la Beneficiar indicat mai sus.
