ACTA: cenzurarea internetului!
ACTA este, deocamdată, doar un document care „ameninţă” confidenţialitatea informaţiilor de pe Internet. Acest acord a fost semnat de 22 de state ale UE (printre care şi România), însă, pentru ca prevederile sale să se aplice, trebuie să fie votat în Parlamentul European.
Primele discuţii în Parlamentul European pe marginea ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) vor fi declanşate în luna mai, când comisiile de specialitate vor analiza textul proiectului de lege, urmând ca în luna iunie să fie organizată o dezbatere publică.
Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Munteanu.
Aceasta a explicat că Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, semnat în data de 26 ianuarie 2012 la Tokyo, a fost inițiat de către Ministerul Economiei și a fost semnat, din partea României, de către însărcinatul de afaceri din Tokyo, Petre Stoian, au explicat surse din Ministerul Economiei și Comerțului.
Purtătorul de cuvânt a precizat că scopul principal al acestui acord este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. Pentru exportatorii români şi comunitari aplicarea ACTA va contribui la protejarea pe piaţa internaţională a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială a drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, a brevetelor, a desenelor şi modelelor, a indicaţiilor geografice. ”Deci, după cum vedeţi, ACTA se referă la mult mai multe aspecte decât au apărut în ultima vreme în dezbaterea publică. Nu se referă doar la internet”, a mai adăugat Ioana Munteanu.
Pe lângă consultările desfăşurate deja la nivelul Comisiei Europene, în plan naţional şi Ministerul Economiei – cel care a fost iniţiatorul acestui memorandum, prin care a fost semnat acest acord – va iniţia consultări publice cu factorii interesaţi pe marginea acestui acord comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute.
Aşadar, consultările publice vor avea loc în România, în perioada următoare, deci înainte de ratificarea acestui acord de către Parlament. Deşi e foarte important, ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare în materie de proprietate intelectuală.
”Dacă, binînţeles, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor din Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru”, susține Ioana Munteanu.
Așa că, toți cei care utilizează internetul în mod legal și nu fac comerț ilegal, fie că vorbim de muzică, de filme, de orice fel de produse, pot să stea liniștiți, ca și până acum. Iar cei care comercializează produse de orice fel fără să plătească drepturi de proprietate intelectuală, răspund în fața legii.
În ceea ce privește monitorizarea adreselor de email și citirea corespondenței, potrivit legislației în vigoare, acest lucru se poate face decât dacă există o plângere care se consideră a fi justificată, dacă Parchetul cere mandat, dacă primește acest mandat, atunci poate să solicite providerului de internet informații și atunci se poate acționa în penal.
Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat pe 26 ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA): Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie.
De asemenea, pe 1 octombrie 2011, au mai semnat acest tratat: Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore şi SUA.
Potrivit Parlamentului European, scopul acestui tratat este de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzica şi filme.
Dintre ţările membre UE, statele care NU au semnat acest tratat sunt: Germania, Olanda, Cipru, Estonia şi Slovacia. Astfel, documentul nu va putea intra în vigoare dacă NU este aprobat la nivelul întregii Uniuni Europene. Votul va avea loc în luna iunie, iar dacă documentul va fi respins, adeziunile celorlalte 22 de state care au semnat ACTA nu vor avea niciun efect.
Ce este ACTA şi de ce se tem utilizatorii de Internet
Access este o „mişcare organizată la nivel global, care pleacă de la premisă că politicile şi apărarea drepturilor omului în secolul 21 cresc dependenţa de accesul la internet şi alte forme ale tehnologiei.” Sloganul acestei organizaţii este „Mobilizing for global digital freedom” („Mobilizare pentru libertatea digitală globală”, trad., n.r.)
Iată câteva concluzii ale Access despre impactul negativ al ACTA, în cazul în care acest tratat va fi adoptat:
-► „ACTA duce lipsă de credibilitate democratică, deoarece tratatul a fost negociat în secret, subminând principiile democratice de baza ale transparenţei decizionale”.
-► „ACTA reprezintă o ameninţare la dreptul la liberă exprimare şi accesul la cultură, deoarece, printre altele, încurajează companiile private să îşi urmărească angajaţii pe internet, într-un demers similar poliţiei”.
-► „ACTA ameninţă spaţiul privat şi confidenţialitatea, deoarece orice provider de Internet va fi obligat să urmărească fiecare mişcare a user-ilor.”
-► „ACTA ar putea avea un efect de încetinire al inovaţiei, prin încurajarea comportamentului anti-competiţie”.
-► „ACTA va încuraja concurenţa neloială, oferind SUA o structură competitivă avantajoasă în comparaţie cu celelalte ţări, creând astfel bariere în comerţul internaţional”.
