ARTA ÎN PREVENIREA CONFLICTELOR: TEORIE ŞI PRACTICĂ

Numeroase organizaţii internaţionale ca ONU, OSCE, NATO şi UE, depun eforturi de îmbunătăţire a capabilităţilor lor de prevenire a conflictelor. Se reanalizează datele evaluărilor şi se pun la punct noi proiecte de cercetare în domeniul prevenirii şi gestionării conflictelor. Prevenirea conflictelor este din nou un subiect la modă abordat de pe poziţii care favorizează acţiunea (pro-active).

Războiul din Golf şi războaiele din Iugoslavia au spulberat starea iniţială de euforie pacifistă post război rece:
Lumea s-a confruntat cu un număr tot mai mare de conflicte neprevăzute, escaladarea acestora depăşind estimările şi conferindu-le o anvergură internaţională;
Au lipsit mijloacele abordării eficiente a acestor conflicte;
Euforia a fost înlocuită de starea de expectativă;
Efectul Sarajevo sau teama implicării în dispute de sorginte etnică sau naţionalistă au reînviat interesul pentru prevenirea conflictelor grave.

Costurile ridicate ale operațiunilor de menținere a păcii și a celor de impunere a păcii și-au spus cuvântul:

Războiul din Golf a costat 50 de miliarde de dolari.
Bugetul pentru 2 zile din timpul Operației “Furtună în deșert” ar fi fost de ajuns pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor operaţiilor militare ale ONU de menţinere a păcii desfăşurate în întreaga lume timp de un an.

Primul buget a rămas neschimbat. Cel de-al doilea, însă, rămâne o problemă cronică. Un concept cu aplicabilitate practică;

[button_1 text=”Curs Manager Securitate – acreditat ANC” text_size=”32″ text_color=”#000000″ text_bold=”Y” text_letter_spacing=”0″ subtext_panel=”N” text_shadow_panel=”Y” text_shadow_vertical=”1″ text_shadow_horizontal=”0″ text_shadow_color=”#ffff00″ text_shadow_blur=”0″ styling_width=”22″ styling_height=”18″ styling_border_color=”#000000″ styling_border_size=”1″ styling_border_radius=”6″ styling_border_opacity=”100″ styling_shine=”Y” styling_gradient_start_color=”#ffff00″ styling_gradient_end_color=”#ffa035″ drop_shadow_panel=”Y” drop_shadow_vertical=”1″ drop_shadow_horizontal=”0″ drop_shadow_blur=”1″ drop_shadow_spread=”0″ drop_shadow_color=”#000000″ drop_shadow_opacity=”50″ inset_shadow_panel=”Y” inset_shadow_vertical=”0″ inset_shadow_horizontal=”0″ inset_shadow_blur=”0″ inset_shadow_spread=”1″ inset_shadow_color=”#ffff00″ inset_shadow_opacity=”50″ align=”center” href=”https://www.traininguri.ro/curs-acreditat-manager-securitate/”/]

Un concept cu aplicabilitate practică:

Prevenirea conflictelor a devenit un concept cheie în dezbaterea organizării noii structuri de pace şi securitate a Europei;
Teatrul de război din Iugoslavia demonstrează că Europa şi Statele Unite ar trebui să fie mai bine pregătite pentru prevenirea repetării acestor situaţii;
Conceptul rămâne o chestiune delicată şi nu a fost scutit de critici, acestea referindu-se nu la scopurile sale, ci la căile şi modalităţile de a-l pune în practică.

Critici asupra conceptului :

Cei care au tendința de a asocia prevenirea conflictelor cu crearea unui sistem de securitate colectivă

– Se arată preocupaţi nu numai de măsura în care este realizabil un astfel de sistem, dar şi de măsura în care el este de dorit; – Există teama implicării într-un război ori de câte ori şi oriunde are loc un act de agresiune; – Preocuparea pentru pierderea suveranităţii naţionale.

Cei care asociază prevenirea conflictelor cu amestecul și ingerința în treburile interne

– Inclusiv intervenţia militară în scopuri umanitare sau de securitate;

– Protestează împotriva subminării principiilor neintervenţiei şi al suveranităţii, numeroase țări considerându-se foarte vulnerabile la sancţiunile colective şi temându-se de faptul că marile puteri vor folosi în mod neadecvat dreptul la intervenţie pentru a-şi urmări propriile interese egoiste.

Cei ce asociază cenceptul prevenirii conflictelor cu posibila folosire a forțelor militare pentru a menține sau restabili pacea, se tem de o interpretare militaristă a ideii de prevenire a conflictelor

Prevenirea conflictelor face parte din categoria lucrărilor despre care este mai ușor să vorbești decât să le pui în practică