Balanta munca-viata personala in antreprenoriat

Deși pare greu de crezut, cel mai important lucru atât în viața profesională, cât mai ales în viața personal este timpul. Nimeni, nici angajatorul, nici chiar propria afacere, nu iți poate dărui înapoi timpul pe care îl petreci verificându-ți obsesiv mail-urile sau petrecând timpul liber în fața laptop-ului chiar și în concediu.

Afirmațiile de mai sus pot fi ușor combătute cu celebra zicală: “timpul înseamnă bani”, însă, paradoxal, atunci când ai bani, nu îți mai rămâne timp pentru nimic altceva.

Echilibrul dintre programul de muncă și viața personal este un subiect mult prea important pentru fiecare dintre noi pentru ca altcineva să ia decizia în locul nostru. Primul pas în a rezolva această problemă este să privești foarte realist și obiectiv situația în care te aflii, pentru a putea stabili limitele pe care le dorim în viața profesională. Echilibrul între muncă și viața personal reprezintă de altfel starea în care funcționăm normal, armonios, fără excese și în care dăm cel mai mare randament. Pentru a putea păstra echilibru este esențial să ne gestionăm timpul astfel încât să existe un timp pentru muncă, un timp pentru familie, un timp pentru prieteni și un timp pentru noi înșine.

Managementul stresului in antreprenoriat

Cea mai potrivita definitie pentru stres:

“…reactiile adverse, in plan psihic sau fiziologic, pe care le are o persoana atunci cand nu este capabila sa faca fata solicitarilor la care este supusa.”

Stresul este declansat mai putin de problemele externe cu care ne confruntam, cat de modul in care facem fata ( sau nu reusim sa facem fata ) acestor probleme.

Astfel, majoritatea oamenilor se confrunta cu o mare diversitate de factori de presiune in cursul intregii lor existente, iar despre unii s-ar putea spune ca se simt stimulate si ca dau maximum de randament doar cand se afla “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar, din momentul in care incetam sa facem fata in mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor incepe sa-si faca aparitia.

Simptomele imediate de stres se pot manifesta sub forma de: indigestie, ameteli, dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mancare, insomnia si iritabilitate sporita. In timp, printre simptome se pot numara: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, disfunctii ale sistemului locomotor, respirator, digestiv, scaderea imunitatii la boli, dependenta de somnifere, tigari, alcool, tendinte suicidale.

Simptomele de stres, indiferent daca sunt declansate de probleme profesionale sau familial/sociale, vor conduce in final la reducerea performantei de munca, la pierderea motivatiei si la cresterea absenteismului.

Pentru a defini stresul la locul de munca este necesar sa luam in considerare toate componentele sale:

stimulul, adica factorul de stres;
reactia individului la factorul de stres;
interactiunea dintre stimul si raspunsul organismului.

Stresul poate fi insa definit ca un raspuns neobisnuit, nespecific, al organismului la presiunile exercitate asupra lui.

Factorii de stres reprezinta presiuni externe asupra atitudinilor si gandurilor noastre care ne cer sa ne adaptam situatiei. Acestia pot fi de exemplu: ambuteiaje, poluarea din orase, a cincea ceasca de cafea intr-o zi, un agent de vanzari agasant care nu accepta un refuz sau un sef furios.

Stresul la locul de munca este reactia pe care oamenii o pot avea atunci cand cererile de lucru si presiunea depasesc cunostintele, abilitatile si capacitatile lor de a le face fata.

Intrat in limbajul comun, stresul a devenit un concept care inglobeaza viata fiecaruia dintre noi. Si cu toate ca il purtam permanent cu noi afectectandu-ne sanatatea si calitatea vietii, rareori ne gandim ca am putea gasi modalitati de a-l gestiona.

Ce este de fapt stresul? Este o reactie exacerbata provocata de stimuli la care nu ne putem adapta.

La locul de munca, cei mai cunoscuti generatori de stres sunt:

– relatiile defectuoase cu sefii sau colegii, lipsa de cooperare sau comunicare;

– un volum de munca prea mic sau prea mare;

– un timp de lucru mult dilatat;

– sporirea responsabilitatilor pentru o perioada scurta de timp;

– un mediu de lucru nesanatos (prost ilumitat, ventilat, nespatios, etc).

La toti acesti factori generatori de stres, in cazul antreprenorilor se adauga si altii:

-nesiguranta financiara a zilei de maine

-responsabilitatea bunei functionari a afacerii

-navigarea in necunoscut, lipsa reperelor in legatura cu ce trebuie facut

-diversitatea foarte mare a sarcinilor

Studiile arata ca antreprenorii mor in medie cu cativa ani mai devreme – semn al faptului ca multi dintre ei nu fac fata foarte bine stresului. Este deci foarte importanta sa existe o balanta intre viata profesionala si cea personala, intre perioadele de munca si cele de relaxare.

Sresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din sunat.
Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de munca, prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor posibile neintelegeri cusuperiorii.
De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scaderea productivitatii muncii. Stresul provocat de locul de munca poate influenta sanatatea si viata individului inafara serviciului. Nivele scazute de stres pot trece nedectabile, nivele usor mai mari pot avea un efect pozitiv, ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ, nivelele mari pot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.
Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii:
– controlul – acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului. Exista studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescut pentru boli cardiovasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat;
– competenta – teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declansatori importanti;
– claritatea – neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot schimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentru care lucreaza contribuie la stres;
– comunicare – atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca urmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul. Incapacitatea de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauza stres;
– sprijinul – lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor probleme la locul de munca;
– importanta – stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt implinite sau mandre de serviciul lor;
– responsabilitati crescute – stresul poate apare si ca urmare a asumarii unor responsabilitati aditionale.
Cateva sfaturi anti-stres:
– intrevederi cu superiori cel putin o data pe an (o data la 3 sau 6 luni este si mai bine) – pentru a discuta despre performante si responsabilitati, daca evaluarea performantelor este cuprinsa in descrierea slujbei respective, trebuie tratata ca o sansa de a clarifica problemele, identificate ca si cauze ale stresului. Trebuie avute in vedere probleme ca asteptarile sefilor legate de postul respectiv, obiectivele companiei si contributia angajatului la obtinerea lor, capacitatile, limitele si modul de perfectionare al salariatului, sprijinul pe care acestia il primesc din partea firmei si posibilitatile de recompensa in cazul unor reusite.
– managementul eficient al timpului – este foarte important ca activitatile prestate la locul de munca sa nu fie continuate la domiciliu, chiar si in cazul in care biroul este in interiorul locuintei. Daca timpul liber este redus pentru a face loc unor activitati legate de serviciu, simptomele stresului pot apare rapid. Daca angajatorul ofera un program de lucru flexibil, angajatul trebuie sa profite de aceasta, de exemplu inceperea zilei de lucru mai devreme pentru a avea o pauza de pranz mai lunga sau pentru a avea timp pentru o sedinta de yoga sau aerobic.
– izolarea – tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile si internetul, fac posibila comunicarea cu oricine, inclusiv colegi si clienti, oricand si oriunde. Nu trebuie permis ca tehnologia sa anuleze granitele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber. Este indicat ca atunci cand nu este absolut necesar telefonul de serviciu sa fie inchis si este bine ca in aceste perioade sa se evite verificarea mail-ului de serviciu.
– cunoasterea limitelor – daca cele de mai sus nu au avut nici un efect si daca stresul provocat de locul de munca induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat in considerare schimbarea locului de munca. Acest lucru trebuie incercat numai dupa ce s-a stabilit cu siguranta daca problema este legata de angajat ca persoana sau de munca in sine. Inainte de a renunta este bine sa se caute alte oferte de munca, deoarece somajul este o alta cauza de stres. Obtinerea unei slujbe noi inainte de a renunta este ideala, dar nu este posibila intotdeauna si de aceea trebuie ca angajatul sa decida care din cele doua situatii este mai putin stresant.