Ce este Media literacy și cum descifram corect mesajele mediatice?

În plin Ev Media, capacitatea oamenilor de a descifra și de a interpreta mesaje complexe este esențială. Mesajele mediatice ne fascinează sau ne enervează, ne informează sau ne distrează, dar, în orice caz, nu le putem evita. Un consumator avizat al mesajelor mediatice trebuie să dispună de strategii adecvate și de competențe specifice pentru a identifica informarea corectă și pentru a dejuca tentativele de persuasiune, manipulare, dezinformare, diversiune, intoxicare sau propagandă.

Aceste competențe specifice poartă denumirea de Media Literacy și promovează înțelegerea modurilor în care este conceput înțelesul din spatele informațiilor, identificarea scopului diferitelor mesaje, recunoașterea informațiile înșelătoare, false și incomplete, precum şi evaluarea mesajelor prin utilizarea unor strategii relevante. Media literacy (competențele media) reprezintă abilitățile de a selecta, interpreta și interoga în mod activ mesajele mediatice.

Media influențează practic toate componentele vieții fiecărui individ (personală, familială, socială, publică) sub diverse aspecte (valori, obiceiuri de consum, stiluri de viață, preferințe vestimentare, muzicale, cinematografice ș.a.m.d., petrecerea timpului liber, opțiuni politice, decizii de carieră, înțelegerea micro și macro-mediului social etc.), atât în sens pozitiv, cât și în direcții negative.

Mass-media pretinde sau lasă impresia că descrie/ reflectă realitatea prin mesaje elaborate spontan în timp ce, de fapt, o reprezintă printr-o serie de tehnici discursive complexe, cu mize economice, politice și imagologice. În fiecare mesaj media, elementele constitutive sunt amplasate atent, calculate cu precizie pentru a obţine un impact maxim. Media mistifică realitatea prin încadrarea (framing) evenimentelor și situațiilor, dar și prin accentuarea (priming) anumitor elemente în dauna altora. Este vorba despre o punere în scenă a realităţii, într-o logică a spectacolului, care mizează pe un dispozitiv de tip narativ.

Consumatorii obişnuiţi conferă mesajelor mediatice o autoritate infailibilă, o credibilitate nelimitată, fără a conştientiza faptul că acestea oferă doar o versiune a realităţii, inevitabil partizană şi incompletă. De asemenea, utilizatorii media sunt vulnerabili din cauza estimării nerealiste sau exagerat de optimiste a propriilor competenţe în legătură cu descifrarea mesajelor mediatice.

Dacă, de exemplu, consumatorii pot evita alimentele de proastă calitate care conțin substanțe potențial dăunătoare pentru sănătate, prin obligația producătorilor și a comercianților de a expune în mod vizibil ingredientele, în cazul mesajelor mediatice nu există o procedură similară de protejare a utilizatorilor, soluție care ar fi, de altfel, extrem de dificil de implementat. Singura modalitate viabilă de a contracara efectele nocive ale mesajelor mediatice este dezvoltarea unor competențe media.

Capacitatea consumatorilor de a examina mesajele media cu care vin în contact, de a face trecerea de la abordarea naivă și pasivă la cea activă și critică, poate fi dezvoltată deliberat şi sistematic prin intermediul competenţelor media/ media literacy. Cinismul sau nihilismul nu pot fi substitute ale scepticismului sau ale spiritului critic: respingerea tuturor mesajelor este la fel de inutilă și de periculoasă ca acceptarea lor totală. Media literacy nu-și propune să demonizeze mesajele presei în ansamblu, ci numai să echipeze utilizatorii media cu o serie de tehnici și instrumente utile și relevante pentru a capta sensul real al acestora.

Dezvoltarea competenţelor de a descifra mesajele mediatice se află încă în stadiu incipient în România atât în cadrul educaţiei formale, cât şi la nivel non-formal. Pe plan internaţional, disciplina media literacy a început să se impună în anii ’70 în SUA, iar în Marea Britanie, Franţa sau Germania din anii ’90. În ţara noastră, educația media informală este disponibilă sporadic, în principal pentru tinerii de liceu și mai puțin pentru vârstele mai mici și aproape deloc pentru formarea adulților, conform Raportului de cercetare Charting Media and Learning in Europe – 2011, realizat de ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public.

Un exemplu care are două merite: e succint și relevant. Apare frecvent, ca structură, atât în reclame, cât și în declarații politice sau executive. Încercați să reformulați următorul enunț: „Niciun alt detergent nu spală mai bine decât detergentul X” în modul „Detergentul X spală…”. Marea majoritate a răspunsurilor, dacă nu toate, sună: „… cel mai bine” sau „… mai bine decât toate celelalte”. În realitate, enunțul înseamnă: „Detergentul X spală la fel de bine ca toate celelalte”. E un truc discursiv menit să înșele. Încercați și voi cu prietenii sau familia ca să vă convingeți. Dar este doar unul dintr-o multitudine de stratageme discursive.

Pentru a evita să mai fim vulnerabili la astfel de mesaje elaborate de persoane înalt calificate (copywriteri, spin doctori etc.), avem nevoie de competențe specifice. Cu toate că nu există consens nici în privința definițiilor, nici în cea a conținutului efectiv al competențelor media, majoritatea abordărilor converg spre câteva principii fundamentale:

[step_graphics style=”3″ color=”#223b63″][step style=”3″ text=”1″ headline=”Toate mesajele media sunt construite”]

Asemenea fabricării unui automobil, diversele componente ale mesajelor sunt asamblate în cadrul unui proces tehnologic în care intervin diverși specialiști, iar versiunea finală nu permite conștientizarea tuturor operațiilor desfășurate pe parcurs. În plus, există componente vizibile și elemente invizibile. De fapt, mesajele media prezintă doar versiuni ale realității.

[/step][step style=”3″ text=”2″ headline=”Diferiți membri ai publicului înțeleg același mesaj în mod diferit.”]

Atunci când primim un mesaj, creierul nostru încearcă să facă legătura între ceea ce vedem sau auzim și ceea ce cunoaștem deja în urma diverselor noastre experiențe. Aceste filtre mentale orientează percepția: de regulă, ne expunem la mesajele care ne confirmă punctele de vedere și le evităm pe cele care le contrazic.

[/step][step style=”3″ text=”3″ headline=”Mesajele mediatice sunt elaborate de organizații orientate spre profit.”]

În acest caz, nu e vorba doar despre dimensiunea comercială a profitului, ci și de cea simbolică. Aceste mesaje apar cu un scop, fiind influențate de bani, ego sau ideologie. Mass-media funcționează pe o piață dublă: vinde audiență companiilor care doresc să-și facă reclamă și vinde interes publicului pentru a-l fideliza.

[/step][step style=”3″ text=”4″ headline=”Mesajele mediatice transmit valori și puncte de vedere încorporate.”]

Aici seamănă puțin cu ceapa, nu în sensul că ne fac să plângem, ci în acela că sunt multistratificate, organizate pe multiple niveluri ale ideilor, opiniilor și atitudinilor. Atât știrile, cât și reclamele sunt în mod esențial narațiuni care includ anumite valori și puncte de vedere, în timp ce le exclud pe altele.

[/step][step style=”3″ text=”5″ headline=”Mesajele mediatice sunt elaborate în conformitate cu anumite coduri și convenții specifice.”]

Media utilizează limbaje proprii care îi permit să-și transmită mesajele în mod eficient. Aceste mesaje fac apel la tehnici specifice prin care filtrează, stereotipizează și spectacularizează realul. Presa scrisă, radioul, televiziunea, cinematograful, multimedia și mediul online au fiecare propriile reguli de producție.

[/step][/step_graphics]

Iată câteva sugestii pentru îmbunătățirea abilităților de a descifra mesajele mediatice/ media literacy:

[feature_box style=”25″ only_advanced=”There are no title options for the choosen style” alignment=”center”]

mesajele mediatice sunt omniprezente și inevitabile, dar nu și omnipotente: nu vă grăbiți să le creditați total, aplicați-le puțin scepticism;
scepticismul e esențial, dar trebuie însoțit de discernământ: faceți diferența între surse de informare dubioase și serioase (un ziar tabloid vs. un cotidian quality);
mesajele media conțin text și subtext: urmăriți nu doar ce conține mesajul, ci și ceea ce omite sau evită să spună, încercați să citiți printre rânduri;
ieșiți din zona de confort: încercați să urmăriți și mesaje cu care nu sunteți de acord, respectiv să manifestați același scepticism față de mesajele cu care rezonați;
nu vă mulțumiți cu o singură sursă de infomare: căutați diverse perspective și abordări ale evenimentelor;
încercați să identificați cine câștigă și cine pierde în urma unui mesaj media;
în cazul unei controverse, stabiliți dacă relatarea este echilibrată sau există o parte avantajată;
media nu operează strict la nivelul logic, rațional: urmăriți impactul emoțional al mesajelor;[/feature_box]

Competenţele media pot fi nu doar stimulative, ci şi agreabile. Beneficiile media literacy privesc atât viaţa profesională, cât şi cea personală. Este o aventură pe care o meritați!

Scris de Daniel Ciurel – trainer media