Headhunting și handhunting
Cel mai probabil sunteți familiarizați cu termenul de headhunting, de aceea mă voi rezuma doar la câteva noțiuni legate de acesta, astfel încât să facem trecerea către un alt termen (handhunting) pe care nu l-am întâlnit în niciun material de specialitate, dar care poate fi atribuit unui proces similar celui de headhunting, doar cu referire la identificarea unui alt profil de angajat. În traducere directă, headhunting înseamnă vânătoare de capete și, ca să fim specifici, vânătoare de minți, care presupune activitatea de cercetare și de identificare în piață a profilului corespunzător unei poziții și abordarea directă a acestuia. Procesul mai este cunoscut și sub denumirea de executive search. Până în acest punct lucrurile sunt clare.
Termenul de headhunting s-a îndepărtat mult de semnificația lui inițială, de aceea m-am gândit că un nou termen ar descrie mai exact celălalt proces de recrutare. Dacă este să ținem cont și de asocierea dintre termenul de headhunting cu cel de white collars (gulerele albe), celălalt proces de recrutare vizând categoria de angajați blue collars (gulerele albastre), atunci termenul de handhunting se înscrie perfect în terminologia actuală. Deci, o definiție pertinentă a handhunting-ului ar fi: vânătoarea de ”brațe”, care presupune activitatea de cercetare și identificare în piață a profilului corespunzător unei poziții de execuție fără a fi necesară o anumită calificare.
La training-urile de Manager resurse umane și Inspector resurse umane, participanții rămân oarecum intrigați când discutăm despre procesul de headhunting care, în ziua de astăzi, nu se aplică doar în cazul unor specialiști cu înaltă calificare, așa cum a apărut el pe piață, ci este utilizat și în cazul muncitorilor necalificați.
Din acest motiv, m-am gândit că termenul de handhunting s-ar potrivi perfect acestui tip de recrutare. De-a lungul carierei în resurse umane am făcut mult headhunting, dar am făcut și mult handhunting. Ambele metode de recrutare sunt intens utilizate în ziua de astăzi. Dacă pentru un headhunting eficient s-au identificat și promovat diverse metode, handhunting a rămas într-un con de umbră, activitatea fiind făcută mai mult la întâmplare, iar începătorii în domeniul recrutării rămân debusolați atunci când sunt puși în situația de a aduce în companie (de regulă fabrică, societate agricolă, depozit) personal necalificat (pe care să-l califice la locul de muncă).
Mai jos vă invit să găsiți 5 idei pe care le-am identificat și utilizat personal în procesul de handhunting:
1. Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă
Dintotdeauna această agenție mi-a fost aliatul principal în ceea ce privește identificarea forței de muncă. Colaborarea cu AJOFM este relativ simplă și de cele mai multe ori comunicarea are loc prin email sau telefon, cu câteva excepții – atunci când se depune documentația aferentă dosarelor pentru obținerea subvențiilor pentru diferite categorii de angajați.
Vă recomand să faceți cunoștință cu persoanele din cadrul acestei instituții cu prima ocazie când ajungeți la ei și să păstrați un dialog deschis pe parcursul întregii colaborări. Fiind vorba despre o instituție de stat, serviciile pe care le oferă sunt gratuite. Știu că mulți dintre noi nu au încredere în instituțiile statului și mai ales când este vorba de servicii gratuite. Totuși, experiența mea cu AJOFM a fost una pozitivă de la bun început și se păstrează la fel până în ziua de azi. Eu am mai schimbat câteva locuri de muncă, deci relația bună cu ei nu are nicio legătură cu reputația firmelor în care am lucrat. Totul depinde de dumneavoastră!
2.Târguri de locuri de muncă
De cele mai multe ori, târgurile locurilor de muncă se organizează pentru personalul calificat, la care, din păcate, cei care nu se înscriu în categoria personalului calificat sau cu înaltă calificare, nu prea participă.
Motivele sunt atât de natură subiectivă, cât și de natură obiectivă. În categoria motivelor de natură subiectivă se pot înscrie: locurile unde se organizează târgurile sunt prea fancy pentru anumiți candidați; cel mai frecvent aceste târguri se organizează în oraș, ceea ce îngreunează accesul persoanelor din mediile rurale – acolo unde putem identifica personal pentru domenii precum agricultura, construcțiile etc.
În cealaltă categorie, a motivelor de natură obiectivă, putem menționa: logistica ar fi îngreunată în cazul în care târgurile s-ar organiza în mediul rural; faptul că satele au rămas aproape depopulate din cauza migrației către oraș și către țări străine; pentru un stand la un târg de locuri de muncă se percepe o taxă, care nu este deloc neglijabilă, iar angajatorii fie preferă să recruteze personal necalificat folosind alte metode și surse, fie participă la târgurile tematice doar pentru a recruta personal calificat și înalt calificat etc.
Și la acest punct o să menționez AJOFM-ul, întrucât această agenție are înregistrată în baza de date persoane din tot județul, nu doar din orașul reședință de județ și organizează periodic (de obicei toamna și primăvara) târguri de locuri de muncă unde sunt chemați toți șomerii înregistrați și facilitează întâlniri între aceștia și potențiali angajatori. Este o metodă eficientă, întrucât într-un timp foarte scurt și fără costuri legate de logistică și promovare, aveți posibilitatea să vă întâlniți, să intervievați și să selectați personalul de care duceți lipsă.
Tot ce aveți de făcut este să vă construiți o relație frumoasă cu reprezentanții agenției și să urmăriți pe site-ul lor (sau să-i rugați să vă informeze) zilele în care se desfășoară târgurile de locuri de muncă.
Eu vă mai recomand să luați cu dumneavoastră un roll-up, pliante sau flyere cu descrierea firmei și a joburilor pe care le aveți deschise sau pe care urmează să le înființați. Genul acesta de evenimente vă va permite și dumneavoastră să vă construiți o bază de date la care să apelați ori de câte ori aveți nevoie, mai ales pentru joburile care presupun activități sezoniere.
3.Serviciul de asistență socială din cadrul primăriilor
O altă ”sursă de inspirație” legată de handhunting o pot constitui serviciile/direcțiile de asistență socială din cadrul primăriilor din mediile rurale, în mod deosebit. În fiecare localitate există persoane cu venituri limitate, care vor să muncească, dar care nu au acces la ofertele de locuri de muncă din orașele din apropriere (în domeniul construcțiilor, manipulării mărfurilor, întreținerii spațiilor verzi, curățenie etc.).
Vă recomand să identificați și să stabiliți mai întâi o întâlnire cu reprezentanții direcțiilor de asistență socială din localitățile limitrofe sau din apropierea orașului unde aveți posturi vacante, să le prezentați oferta locurilor disponibile și să organizați împreună o întâlnire cu persoanele apte de muncă din localitate și care nu sunt înregistrate care nu au calitatea de șomeri înregistrați sau neînregistrați.
4.Întâlniri organizate în zonele rurale
Pe lângă metodele de mai sus, puteți organiza chiar dumneavoastră interviuri în comunele limitrofe sau din aproprierea localității unde aveți posturi deschise. Ceea ce veți face, va fi un mini-târg al locurilor de muncă și veți merge dumneavoastră către sursă. Handhunting în acest caz presupune: elaborarea de afișe la care să aibă acces persoanele din localitățile vizate; discuții cu localnicii de la care să solicitați informații și recomandări; contractarea unei săli / a unui birou unde să vă întâlniți cu persoanele interesate și, bineînțeles, o ofertă cât mai atractivă (dar despre aceasta vom discuta la punctul următor).
5.Oferirea unor beneficii care să faciliteze accesul muncitorilor la locurile de muncă nou-create / existente
Deplasarea muncitorilor de la sat la oraș presupune de obicei mai mult timp petrecut pe drum și costuri suplimentare. Din acest motiv, unele oferte, chiar dacă răspund nevoilor candidaților din punct de vedere financiar, par mai puțin atractive din cauza timpului ocazionat de deplasarea către și dinspre serviciu și știm cu toții cum funcționează mijloacele de transport în comun…
În acest sens, puteți lua exemplul unor companii multinaționale care vin în sprijinul angajaților din mediu rural și care le pun la dispoziție mijloace de transport conform graficului de lucru al acestora, atât pe sensul către serviciu, cât și către casă. Puteți stabili stații fixe de unde să preluați angajații în funcție de numărul acestora pe un anumit traseu, cât și un grafic bine pus la punct, în funcție de programul de lucru al angajaților. Puteți efectua dumneavoastră transportul, dar în acest caz va trebui să vă informați dacă aveți nevoie de anumite autorizații, aprobări etc., sau puteți opta pentru externalizarea serviciului.
Am folosit de-a lungul carierei atât headhunting, cât și handhunting și în ambele cazuri atitudinea din partea celor ”vânați” a fost similară: plecau de pe o poziție mai favorabilă comparativ cu angajatorul în ceea ce privește termenii negocierii. Ambele procese presupun efort și resurse suplimentare față de recrutarea clasică, dar atunci când recrutarea clasică nu dă rezultate (și în ultimii ani nu prea dă), headhunting și handhunting sunt soluțiile alternative.
Articol scris de Victoria Bulai, trainer Extreme Training.